Recenzie "Despre farmecul lucrurilor plictisitoare" - Alain de Botton

Titlu original: On Seeing and Noticing

Autor: Alain de Botton 

Anul primei publicari: 2005

Limba din original: engleza

In seria de eseuri ce alcatuiesc volumul “Despre farmecul lucrurilor plictisitoare”, Alain de Botton ne aminteste despre lucrurile la care nu avem timpul sa ne gandim, lucruri mici, dar importante, care stau de fapt inlauntrul nostru fara a avea ragazul sa isi faca drum pana la suprafata. Titlul original, “On Seeing and Noticing”, este mult mai potrivit si mai cuprinzator decat echivalentul sau din limba romana. Cartea trateaza in 9 capitole scurte subiecte din viata cotidiana a oricarei persoane, aspecte pe care le omitem din lipsa de timp sau pentru ca viata aglomerata nu ne permite contextul pentru a le mai vedea. Lumina pare sa nu mai cada peste lucrurile simple, aparent banale, dar esentiale.   

“Despre farmecul lucruruilor plictisitoare” se citeste in cateva ore (cel mult), este o lectura extrem de simpla si placuta, cursiva si amuzanta, dar profunda si usor filosofica in acelasi timp. Fie ca se refera la munca si fericire, la autenticitate sau mersul la gradina zoologica, Alain de Botton spune pe nume unor lucruri pe care cu totii le cunoastem, dar ne e greu sa le prindem intr-o fraza. Poate daca am privi mai mult pe fereastra avionului (sau a masinii) atunci cand calatorim, daca am acorda atentie detaliilor subtile dintr-un tablou sau am renunta la prejudecata de a merge la gradina zooologica doar daca suntem insotiti de un copil, am vedea mai clar farmecul vietii, al momentelor mici, cotidiene, dar care, puse una langa alta, ne alcatuiesc de fapt viata.

As adauga la capitolele foarte inspirate ale lui Alain de Botton (“Despre placerile tristetii”, “Despre mersul la aeroport”, “Despre autenticitate”, “Despre munca si fericire”, “Despre mersul la gradina zoologica”, “Despre barbatii singuri”, “Despre farmecul lucrurilor plictisitoare”, “Despre scris (si pastravi)”, “Despre comedie”) un eseu despre momentele (sau orele) in care, dintr-un motiv sau altul, ramanem fara energie electrica, cufundati in bezna, intr-o seara oarecare, fara sa stim ce sa facem, deveniti parca handicapati din cauza imposibilitatii de a ne folosi de electronice, de a naviga pe Internet, de a ne uita la televizor, de a citi etc. Cred ca in orele pe care le petrecem, fara voia voastra, debransati de la reteaua de curent electric, avem ocazia sa ne gandim la toate lucrurile importante la care nu am avut timpul, conditiile sau chiar dorinta de a ne gandi alta data. Aceasta situatie, aparent neplacuta, este prilejul perfect pentru a ne conecta cu noi insine si cu ceilalti, de a fi sinceri si profunzi.

Volumul “Despre farmecul lucrurilor plictisitoare” mi-a placut foarte mult datorita abordarii inedite, subtile, dar patrunzatoare, asupra realitatilor cotidiene, asupra prezentului nostru de toate zilele. In afara de traducerea in romaneste a titlului, care nu surprinde esenta cartii si nici intelesul titlului din original, volumul de eseuri a fost perfect pentru o lectura in timpul unei calatorii cu masina. Luand aminte la sfaturile din capitolul al doilea (“Despre mersul la aeroport”), am privit de cateva ori pe geam si am meditat asupra lucrurilor atat de banale precum inlantuirea campiilor si a dealurilor, miscarea ierbii si a florilor in bataia vantului, propria imagine reflectata in sticla geamului etc.

Citate din "Despre farmecul lucrurilor plictisitoare" de Alain de Botton (preluate din editia aparuta la Editura Humanitas, 2010):

"Probabil cartile triste ne consoleaza cel mai bine cand suntem tristi si, la fel, pozele cu benzinarii pustii, pe care ar trebui sa le agatam pe pereti cand nu avem de cine ne atasa sau pe cine iubi."

"Avem multe si diferite euri, dar nu pe toate le simtim la fel de <<noi>> [...]"

"Una din ironiile iubirii ar fi ca cel mai usor e sa-i seduci convingator pe cei fata de care te simti cel mai putin atras [...]"

"Oamenii se uita ciudat la tine daca faci o excursie la gradina zoologica neinsotit de un copil. Ar trebui, in chip ideal, sa ai in jurul tau o ceata de copii, ca justificare pentru inghetata care se prelinge si cele cateva baloane. [...] La Londra, intrebarea la moda este daca ai prins expozitia Ingres de la National Gallery, nu ultimul hipopotam pitic nascut la gradina zoologica din Regent's Park."