Recenzie "O perfecta zi perfecta" - Martin Page

Titlu original: Une parfaite journée parfaite
Autor: Martin Page
Anul primei publicari: 2001
Limba din original: franceza

Daca in “M-am hotarat sa devin prost” personajul lui Martin Page suferea de inteligenta, in “O perfecta zi perfecta” sursa inadaptarii eroului este imaginatia sa, capacitatea de a gandi altfel decat ceilalti. Intr-o lume uniformizata, standardizata si plina de etichete, se naste un univers paralel, acela al gandurilor interioare, al dorintelor adevarate. Este taramul imaginatiei, in care personajul-narator din “O perfecta zi perfecta” isi gaseste refugiul. 

Cartea relateaza o zi obisnuita din viata unui om obisnuit, un angajat oarecare al unei mari corporatii. Toate normele dictate de societate, intreaga superficialitate a existentei impusa de ceilalti sunt in contradictie cu dorintele lui. In mod paradoxal, sinuciderile (foarte frecvente pe parcursul unei singure zile) imaginate de personaj reprezinta singura forma de a supravietui in aceasta lume. Eliberarea prin imaginatie este singura solutie la incorsetarea sufocanta a realitatii, a vietii cotidiene.

“O perfecta zi perfecta” este scrisa in acelasi stil ironic si amuzant cu care Martin Page ne-a obisnuit in mai cunoscuta lui carte “M-am hotarat sa devin prost”. Este foarte simplu sa te regasesti in gandurile personajului, sa recunosti situatiile prin care trebuie sa treaca pentru ca asa dicteaza societatea.  Pe dedesubtul situatiilor banale care spun adevaruri de necontestat se ascunde nu numai o invinuire a societatii, a Celuilalt. Martin Page reuseste, in egala masura, un interesant exercitiu de auto-ironie, de invinuire a celui diferit, a celui care vede dar nu spune, a celui care constientizeaza erorile existentei dar nu are curajul de a le striga in gura mare. Ceea ce face aceasta scriitura atat de sincera si onesta este tocmai auto-victimizarea naratorului. De aici reiese, de fapt, ca nici macar el nu este perfect in aceasta lume imperfecta  de care se plange constant.

Propozitia “Intotdeauna a existat o problema de decalaj intre lume si mine.” extrage cel mai simplu si clar esenta acestei carti. Se poate citi in cateva ore intr-una din zilele acelea in care nimic nu pare a fi in corelatie cu noi. Dar asta ar insemna sa o citim zilnic, deci nu este un sfat bun. 

Citate din "O perfecta zi perfecta" de Martin Page (preluate din editia aparuta la Editura Humanitas, 2007):

"Ma impachetez in costumul meu de lucru. Cravata este funda cadoului pe care il ofer in fiecare zi capitalismului mondial. E foarte frustrant, pentru ca sunt un cadou pe care nimeni nu-l despacheteaza. Se uita la ambalaj, le este de-ajuns; cine sunt eu nu le face trebuinta sa stie. Pesemne ca sunt totusi cineva, dar cineva care nu desface funda ca sa-si arate adevarata fire."

"E mai bine sa fii un fumator care s-a lasat sau pe cale sa o faca decat nefumator. Unui nefumator nimeni nu-i remarca performanta de a nu se fi apucat niciodata de fumat se plange neincetat de fum, stranuta, in fine, strica in mod sistematic cheful tuturor. Fumatorul care vrea sa se lase e un erou."

"Sunt oameni pe care nu-i uda ploaia, nu i-am inteles niciodata."