Recenzie "Marina" - Carlos Ruiz Zafón

Titlu original: Marina
Autor: Carlos Ruiz Zafón
Anul primei publicari: 1999
Limba din original: spaniola

“Marina mi-a zis odata ca nu ne aducem aminte decat ceea ce nicicand nu s-a petrecut.” Asa incepe romanul gotic “Marina” al lui Carlos Ruiz Zafón. Pentru mine, este una dintre frazele de inceput memorabile din literatura tuturor timpurilor. Restul cartii confirma promisiunea facuta de aceasta prima fraza. “Marina” trateaza, in principal, tema mortii si a atitudinii fata de moarte. Un subiect cu greutate, apasator, iar povestea prin care Zafón il pune in scena este pe masura. Lumea macabra, misterioasa imaginata de scriitorul spaniol te tine captivat de la primul pana la ultimul cuvant si te face sa te uiti peste umar atunci cand te afli singur in intuneric. 

“Marina” este cartea mea preferata din 2013. Intamplarile sunt povestite la persoana I de catre naratorul Oscar Drai, un tanar aflat la studii intr-un internat din Barcelona si ale carui ore libere de plictiseala se transforma in cea mai captivanta aventura atunci cand, intr-una dintre plimbarile sale, ajunge la micul castel in care locuieste Marina impreuna cu tatal ei, German. Intr-o noapte, Marina si Oscar sunt intrigati sa observe la cimitir o misterioasa femeie in negru care depune flori la un mormant ce are gravat, in loc de nume, un fluture negru cu aripile desfacute. Urmarind-o, cei doi ajung sa descopere secrete sumbre, iar fluturele negru devine prezent pe din ce in ce mai multe obiecte din cercetarile lor. 

Personajul Mihail Kolvenik este construit treptat din informatiile pe care Oscar le afla despre el, iar suspansul construirii identitatii lui atinge punctul culminant chiar in scena aparitiei sale in roman. Pana atunci, Mihail Kolvenik este un personaj absent, rememorat, asamblat din detalii descoperite pe parcursul povestii, asa cum el insusi asambleaza papusi-oameni din “piese” in incercarea de a le pastra cat mai mult timp vii sau chiar de a le face nemuritoare. 

In paralel cu povestea infricosatoare a lui Mihail Kolvenik, luam parte la dezvoltarea unei sensibile relatii de prietenie si dragoste intre Oscar si Marina. Imbinarea episoadelor puternice, de actiune cu atmosfera misterioasa, gotica si cu scenele calde ce surprind legatura dintre Marina si Oscar diferentiaza romanul lui Carlos Ruiz Zafón de alte proze cu subiect de thriller. Romanul “Marina” capata astfel o miza mai puternica decat cea propusa de romanele de groaza obisnuite.   

Dupa parerea mea, “Marina” este un thriller psihologic gotic foarte bine scris, cu o actiune captivanta si care ascunde una dintre neputintele esentiale ale oamenilor, si anume aceea din fata mortii. Cum insusi Carlos Ruiz Zafon spunea despre cartea lui, “Marina” te introduce intr-“o lume misterioasa, unde timpul ia turnuri diabolice, iar umbrele sunt intunecate si infricosatoare”.