1. Fata disparuta – Gillian Flynn
Am citit “Fata disparuta” de Gillian Flynn la inceputul anului 2015, dar ma gandesc in continuare la ea. Este o carte care te urmareste, care se joaca cu mintea cititorului si face ce vrea din el. Nu citesc in mod obisnuit thriller-e psihologice, insa aceasta carte m-a dat pe spate prin modul ingenios in care autoarea a construit intriga, prin personajele-narator in care nu stii daca poti avea sau nu incredere. Tocmai cand ai senzatia ca te-ai prins in legatura cu ce se intampla sau ce se va intampla in continuare, situatia ia o intorsatura de 180 de grade care te lasa perplex.
Multe dintre cartile aparute dupa “Fata disparuta” au fost comparate cu aceasta, ca dovada ca romanul lui Gillian Flynn a setat un nou trend si este un exemplu de cum se scrie un thriller psihologic adevarat. Adaptarea cinematografica a avut la fel de mare succes, dar eu am preferat totusi cartea. Oricum, recomand atat lectura cartii cat si vizionarea ulterioara a filmului. Iar cel mai mare regret cu care am ramas dupa ce am terminat de citit “Fata disparuta” a fost ca nu o voi mai putea citi niciodata pentru prima oara.
2. Four. O antologie Divergent – Veronica Roth
Seria “Divergent” de Veronica Roth este una destul de controversata, in sensul ca parerile cititorilor sunt impartite. Unora le-a placut, altora nu. Pot intelege argumentele ambelor tabere, insa, in cele din urma, eu ma situez printre fanii acestei trilogii. Desigur, seria a aparut intr-un moment in care erau “la moda” romanele distopice pentru adolescenti si, inevitabil, “Divergent” a fost comparata cu alte serii similare, printre care oponentul principal a fost seria “Jocurile foamei” de Suzanne Collins. Eu cred insa ca fiecare serie isi are locul ei si cititorii ei.
Cu toate ca mi-au placut destul de mult cele trei carti din serie (“Divergent”, “Insurgent”, “Experiment”), cartea mea preferata a fost “Four. O antologie Divergent”. Aceasta nu face parte propriu-zis din serie, dar ofera o perspectiva interesanta asupra actiunii din partea personajului principal masculin Four. Este vorba despre o carte a carei lectura este optionala pentru intelegerea desfasurarii intamplarilor din cartile “Divergent”, alcatuita din patru proze scurte ce aduc valoare adaugata experientei de lectura si care il prezinta cititorului pe Tobias Eaton (Four), un personaj care ramane oarecum misterios in serie.
Intr-adevar, publicarea unor astfel de carti cu continut adiacent poate fi considerata o strategie de marketing pentru a profita cat mai mult de pe urma succesului vanzarii seriei, insa atunci cand continutul aduce o valoarea adaugata povestii, cred ca merita citita.
3. Drumul spre inalta societate – John Braine
Un roman devenit deja clasic, “Drumul spre inalta societate” de John Braine il are in centru pe Joe Lampton, personajul-narator, un tanar foarte ambitios, care doreste sa urce cu orice pret pe scara sociala. Pentru a reusi sa devina cineva in orasul Warley, Joe Lampton este nevoit sa faca o serie de compromisuri dureroare si sa se transforme intr-una dintre acele persoane pe care le critica si le ura pana atunci. Pe scurt, pentru a plati pretul succesului si al bogatiei, Joe este practic nevoit sa isi vanda sufletul diavolului.
In “Drumul spre inalta societate”, John Braine creeaza un personaj care, cu toate ca ar trebui sa para detestabil cititorilor, acestia nu se pot abtine sa il simpatizeze. Joe Lampton isi pastreaza pana la final constiinta si cu toate ca actiunile si deciziile lui ii lezeaza iremediabil demnitatea si stima de sine, el ramane constient ca si-a calcat in picioare propriile valori pentru a-si asigura un loc printre oamenii bogati si de succes. De aceea, povestea lui este, in cele din urma, o tragedie.
4. Castigatorii – Julio Cortazar
In “Castigatorii” de Julio Cortazar, un grup eclectic de argentinieni sunt alesi, in urma unei tombole, sa se imbarce pe un vas de croaziera pentru a petrece o vacanta cu destinatie si durata necunoscute. Aceasta premisa, in sine, este suficient de interesanta pentru a-l intriga pe cititor, care se „imbarca”, la rândul lui, intr-o calatorie plina de surprize.
Deasupra itelor incurcate ale relatiilor dintre personaje, planeaza misterul acestei calatorii fara comandant, fara destinatie sau durata definita, mister care leaga intr-un mod bizar, absurd, kafkian chiar, povestile individuale ale pasagerilor. Cele peste patru sute de pagini ale romanului se desfasoara pe durata a numai trei zile de calatorie, timp in care personajele leaga prietenii si rivalitati, se destainuie pentru a se cunoaste pe ei insisi mai bine, pentru a scapa de trecut sau pentru a-si organiza viitorul.
Recomand aceasta carte, „joc de-a viata”, tuturor celor pasionati de literatura de calitate, cu un strop de ingredient secret filosofic, ce se pierde in consistenta inspumata a marii pe care navigheaza personajele alese, „câstigatorii” acestei carti.
5. Luminile Nordului – Philip Pullman
Seria “Materiile intunecate” de Philip Pullman este incadrata de multe ori in categoria “literatura pentru copii”, insa aceasta trilogie este mai mult decat atat; contine mai multe paliere de lectura, iar unele dintre acestea se adreseaza incontestabil adultilor, prin temele religioase si filosofice abordate.
“Luminile Nordului”, prima carte din seria “Materiile intunecate” de Philip Pullman, ne introduce intr-o lume fantastica in care oamenii isi poarta o parte din fiinta lor in afara corpului, sub forma unor daimoni ce pot lua aspectul diferitelor animale si a caror aparenta se stabilizeaza atunci cand individul trece de varsta pubertatii.
Lyra Belacqua, o fetita orfana de unsprezece ani, locuieste la Colegiul Jordan din Oxford. Viata ei se schimba dupa ce afla intamplator (ascultand pe furis o conversatie la care nu ar fi trebuit sa aiba acces) despre existenta Prafului – o serie de particule misterioase care sunt atrase de adulti, dar nu si de copii – si despre planurile unchiului ei, lordul Asriel, de a pleca intr-o expeditie la Polul Nord pentru a investiga aceasta materie.
6. Usi, ferestre si alte proze – Dorin David
Din pacate, citesc destul de rar literatura romaneasca (fapt pe care imi propun sa il remediez in 2016), insa atunci cand dau peste o carte a unui autor roman contemporan care imi place, acea carte se detaseaza cumva de celelalte carti preferate. Nu stiu daca este vorba despre faptul ca aceste carti sunt scrise in original in limba romana sau daca scriitorii romani au cu adevarat ceva diferit care ii apropie de cititorii conationali, dar unele scrieri romanesti chiar raman cu mine mult timp dupa ce le-am citit. Cel mai corect ar fi insa sa nu discriminam scriitorii romani (nici in sens pozitiv, nici in sens negativ) atunci cand ii citim, sa nu ii comparam cu scriitori de alta nationalitate. Pana la urma, conteaza opera finala, nu datele biografice ale autorului.
Asadar, o sa plasez colectia de proze scurte a lui Dorin David in aceasta lista pentru ca aceasta carte chiar isi are locul langa celelalte sase titluri alese ca favoritele mele din 2015. Fie ca este vorba despre un joc pe calculator din care dispare, in mod misterios, un personaj sau despre o admitere pentru o pozitie de profesor asistent desfasurata in anii 2000 si la care candideaza F. Scott Fitzgerald sau William Faulkner, povestirile din „Usi, ferestre si alte proze” intriga cititorul si il lasa, la final, cu mai multe intrebari decat raspunsuri. Usile si ferestrele metaforice din titlul volumului de proze scurte semnat de Dorin David faciliteaza comunicarea dintre realitatea imediata si o serie de lumi fictive, magice: realitatea virtuala, viata de dupa moarte, dimensiunile paralele, calatoria in timp, lumea visului etc. Portitele de calatorie dintr-o lume intr-alta se insinueaza subtil si nu influenteaza decat un singur personaj sau, cel mult, micro-universul acestuia si al cunoscutilor acestuia.
7. The Yellow Wall-Paper – Charlotte Perkins Gilman
Cele trei povestiri din volumul “The Yellow Wall-Paper” de Charlotte Perkins Gilman plaseaza cititorul la limita zonei de confort, punandu-i in fata personaje si situatii instabile, care ii solicita gandirea si care il determina sa isi aleaga propria interpretare a celor expuse. Dincolo de scriitura atmosferica, Charlotte Perkins Gilman construieste cateva personaje foarte vii, prezentate dinspre interior catre exterior, tehnica prin cititorul este ajutat sa se identifice mai usor cu acestea.
“The Yellow Wall-Paper”, povestirea care da numele volumului si care este si cea mai cunoscuta dintre cele trei, este prezentata la persoana I de catre o naratoare proaspat devenita mama si careia sotul ei, de profesie medic, ii pune diagnosticul de “depresie temporara”. Pentru a o ajuta sa se refaca, John inchiriaza o vila pe timpul verii, iar camera cu tapet galben in care o instaleaza fusese initial camera de joaca a copiilor. Din notele de jurnal ale femeii, descoperim interesul ei, care creste treptat, pentru tapetul galben din camera in care este tinuta prizoniera in mod neoficial. Lipsa de activitate si plictiseala isi spun cuvantul, astfel incat femeia isi indreapta atentia catre studierea modelului alambicat al tapetului scorojit care inveleste peretii “celulei” sale. Interpretarile ei ne duc cu gandul la mecanismele functionarii unei minti bolnave, insa, la o privire mai atenta, ajungem sa empatizam cu trairile femeii.
Care au fost cartile voastre preferate dintre cele citite in 2015?
Nu am citit inca "Fata disparuta" si totusi este pe lista mea de ceva vreme si sper ca acest an sa am ocazia sa o fac. Am vazut ca ai adaugat si "Four"pe lista eu abia am reusit sa citesc "Divergent" insa intre timp am primit si un spoiler care mi-a taiat avantul dar modul in care este scrisa cartea m-a facut sa nu abandonez seria.
ReplyDeleteIntr-adevar, spoiler-ele strica orice chef de a mai continua o serie. Cu toate ca ma feresc cat pot de ele, uneori mi se mai intampla si mie. De exemplu, abia incepusem "Urzeala tronurilor" de George R. R. Martin si am primit un spoiler legat de ceva foarte important din carte...
DeleteCu toate acestea, zic sa dai o sansa seriei "Divergent". In ultima carte, "Experiment" ("Allegiant") totul capata sens, toate elementele se leaga. Iar perspectiva lui Four din volumul "adiacent" seriei merita, de asemenea, incercat dupa ce termini de citit trilogia.
Cartea Luminile nordului si the Yellow Paper imi atrag atentia. cred ca sunt superbe.
ReplyDeleteSunt superbe, fiecare in felul ei; ti le recomand. Planuiesc sa citesc anul acesta si celelalte doua carti din seria "Materiile intunecate" (din care face parte "Luminile Nordului") si sper sa imi placa la fel de mult.
Delete