Ca
de fiecare data, a fost dificil sa aleg cartile preferate dintre cele citite
anul trecut. Am selectat insa, in cele din urma, 7 titluri care au ramas cu
mine mult timp dupa lectura lor si despre care stiu ca ma vor urmari pentru o
perioada nelimitata, facandu-ma sa compar cu ele cartile noi pe care le citesc,
precum un etalon de valoare. Am incercat in 2014 sa citesc si genuri literare
noi, cum ar fi cel fantasy sau science fiction, dar am ramas inevitabil si la
tipul de carti pe care le citesc de obicei, adica o panoplie de romane de fictiune
literara contemporana sau istorica, volume de proza scurta si carti gotice.
Iata, asadar, topul celor 7 carti preferate de mine in 2014 si motivele pentru
care se afla pe aceasta lista:
1. The Paying Guests – Sarah Waters
Am
citit aceasta carte spre finalul anului, dar a fost pentru mine revelatia
literara din 2014. De altfel, romanul a fost publicat chiar in august 2014,
fiind a sasea carte a autoarei Sarah Waters. Ceea ce m-a atras cel mai mult la
“The Paying Guests” a fost atmosfera in sine a cartii, scriitura impecabila in
care fiecare cuvant are rostul lui, dar si faptul ca m-a tinut cu sufletul la
gura cu toate ca este vorba despre o carte in care intamplarile se desfasoara
lent, fara prea multa actiune.
“The
Paying Guests” spune povestea lui Frances, o tanara de 26 de ani, care
locuieste cu mama sa, in suburbiile Londrei din anul 1920. Romanul se deschide
cu mutarea sotilor Barber (Leonard si Lilian), in calitate de chiriasi, in
cateva dintre camerele casei lui Frances si a mamei sale. Acestea recurg la
inchirierea unei parti a casei pentru a se sustine financiar intrucat razboiul
care tocmai a trecut le-a lasat fara barbati in familie si fara surse de venit.
Ince-incet, intre Frances si Lilian se naste o legatura nepermisa, iar in a
doua jumatate a cartii lucrurile iau si mai multa amploare dupa ce are loc o
crima.
2. Garden Party – Katherine Mansfield
Volumul
de proze scurte “Garden Party” a fost printre primele carti pe care le-am citit
in anul 2014, dar mi-a placut atat de mult incat a ramas in mintea mea pana la
sfarsitul anului si probabil va ramane inca mult timp de acum inainte.
Volumul
cuprinde 11 povestiri, printre care si “Garden Party”, cea care da titlul
cartii. Cu o scriitura delicata, Katherine Mansfield construieste emotii atat
de specifice incat ramai uimit de puterea de transmitere a cuvintelor. Fiecare
dintre proze decupeaza un episod, majoritatea melancolice, triste, avand in
centru moartea. La final, ramai cu constiinta faptului ca fericirea si
nefericirea sunt doua fete ale aceleiasi monede: viata. Depinde doar ce fata a
monedei tii la suprafata in momentul respectiv.
3. Magicienii - Christopher Priest
“Magicienii”
este un roman science fiction despre rivalitatea dintre doi mari magicieni de
la sfarsitul secolului al XIX-lea – inceputul secolului al XX-lea: Alfred
Borden si Rupert Angier. Cu toate ca nu sunt o cunoscatoare a genului SF, am
ales sa citesc aceasta carte dupa ce am urmarit adaptarea sa cinematografica
(filmul “The Prestige”/”Prestigiul”, cu Hugh Jackman si Christian Bale in
rolurile principale), dar si pentru ca poate fi citit deopotriva ca roman
istoric, ca bildungsroman sau ca roman britanic de epoca. Din acest motiv, este
ideal ca o prima lectura pentru cei care doresc sa se “initieze” in literatura
science fiction.
Actiunea
se desfasoara pe o perioada de peste 20 de ani, timp in care cei doi magicieni
se confrunta atat pe plan profesional cat si personal. Daca nu ar fi fost
dusmani de moarte, Angier si Borden ar fi fost parteneri de succes, lucru
valabil pentru toate rivalitatile din istoria omenirii. Totusi, din rivalitatea
lor are de castigat domeniul magiei in general. Numai prin incercarile de a fi
mai bun unul decat celalalt se pot naste numerele de magie spectaculoase pe
care le reusesc cei doi.
4. Nocturne. Cinci povesti despre muzica si amurg - Kazuo Ishiguro
Kazuo
Ishiguro este unul dintre scriitorii mei preferati – a dobandit acest statut
dupa ce am citit “Sa nu ma parasesti” (“Never let me go”) si si-a consolidat
aceasta calitate dupa ce am citit volumul de proze scurte “Nocturne. Cinci
povesti despre muzica si amurg”.
Inainte
sa se dedice scrisului, Kazuo Ishiguro dorea sa devina muzician si canta la
pian si chitara. Asadar, tematica muzicala ce uneste povestirile din “Nocturne”
nu este intamplatoare. Atmosfera melancolica, tipica scrierilor lui Ishiguro,
se regaseste in toate cele cinci proze din volum, dar ea nu este la fel de acuta
precum in “Sa nu ma parasesti” (“Never let me go”), de exemplu. Avem de a face,
mai degraba, cu o senzatie care pluteste in aer, dar care nu se aseaza niciodata
la nivelul solului.
5. Accesorii pentru paradis - Marie-Jeanne Urech
Este
greu sa plasez cartea “Accesorii pentru paradis” intr-o categorie pentru ca nu
am mai citit nimic de acest fel. Poate fi asemanata ca stil cu operele lui Franz
Kafka sau Boris Vian, dar felul in care Marie-Jeanne Urech se joaca cu
elementele lumii reale pentru a construi universuri absurde, suprarealiste este
unic.
Din
pacate, “Accesorii pentru paradis” nu este atat de cunoscuta pe cat ar merita
sa fie. Am apreciat mai ales tehnica autoarei, ce seamana cu deconstructia unei
jucarii Lego; dupa ce toate piesele sunt separate, putem uita provenienta lor
pentru a da frau liber imaginatiei si a construi orice altceva. Jucaria de la
care pornim este doar o preconceptie a felului in care ni se prezinta lumea. Ea
poate capata insa infinite forme fara a-si pierde sensul sau ratiunea de a
exista.
6. O coarda prea intinsa - Henry James
O carte
micuta, dar care isi pune amprenta pe tine, “O coarda prea intinsa” este
interesanta deoarece poate fi citita din doua perspective: ca o nuvela gotica
paranormala sau o carte despre efectele tulburarilor psihice.
Titlul “The Turn of the Screw”, tradus in romana “O coarda prea intinsa”, face referire la tensiunea care se acumuleaza treptat in carte precum un elastic care este intins, intins si intins pana cand te astepti sa plesneasca. Ceea ce reuseste Henry James sa faca in aceasta scriere magistrala este sa nu ofere cititorului momentul in care elasticul plesneste. Tensiunea este mentinuta si augmentata, dar atmosfera nu se destinde niciodata. Finalul nu ofera raspunsuri, ci lasa cititorul in punctul culminant. Un sfarsit atipic, care nu este de fapt un sfarsit, asigura mentinerea cititorului in atmosfera cartii mult timp dupa inchiderea copertilor ei.
Titlul “The Turn of the Screw”, tradus in romana “O coarda prea intinsa”, face referire la tensiunea care se acumuleaza treptat in carte precum un elastic care este intins, intins si intins pana cand te astepti sa plesneasca. Ceea ce reuseste Henry James sa faca in aceasta scriere magistrala este sa nu ofere cititorului momentul in care elasticul plesneste. Tensiunea este mentinuta si augmentata, dar atmosfera nu se destinde niciodata. Finalul nu ofera raspunsuri, ci lasa cititorul in punctul culminant. Un sfarsit atipic, care nu este de fapt un sfarsit, asigura mentinerea cititorului in atmosfera cartii mult timp dupa inchiderea copertilor ei.
7. Copiii teribili – Jean Cocteau
“Copiii teribili” este tot o carte micuta, dar foarte puternica. Personajele sunt extrem de vii, iar valorile in care cred si esenta care le defineste transpare dincolo de paginile cartii. Cartea spune povestea stranie a legaturii dintre Elizabeth si fratele ei Paul, doi orfani de nouasprezece, respectiv saptesprezece ani. Cei doi se refugiaza de realitatea si de legile lumii inconjuratoare in camera pe care ajung sa o imparta cu GĂ©rard – prietenul lui Paul care este indragostit de Elizabeth, orfan la randul lui si aflat in custodia unchiului sau bogat – si Agathe, de asemenea o orfana, pe care Elizabeth o cunoaste la locul de munca, un salon de moda.
Cei doi frati
obisnuiesc sa “plece” din realitate printr-un joc pe care il practica, un joc
care are asupra lor efectul unui adevarat drog.
Citeste recenzia cartii „Copiii teribili” >>
Vezi si "Top 7 carti preferate in 2013" >>
Vezi si "Top 7 carti preferate in 2013" >>
Care au fost cartile voastre preferate dintre cele citite in 2014?
Nu am citit nimic de aici, sunt recomandari interesante!
ReplyDeleteO carte frumoasa Kazuo Ishiguro, "Nocturne. Cinci povesti despre muzica si amurg"! Citisem initial recenzia ta, apoi am regasit volumul pe site-ul unei librarii online exact cand voiam sa citesc ceva mai scurt. Mi-a facut pofta de ascultat jazz, asa ca la un moment dat eram si cu YouTube-ul langa carte, hahaha. Multumesc pentru recomandare! :)
ReplyDeleteMa bucur ca ti-a placut! :)
Delete